Femei ce se apropie de 30 de ani

-Mi-e frica.
"De ce anume? Nu esti fericita?'
-Sunt fericita. Dar mereu ma gandesc ca nu-mi valorific potentialul la maxim.

Asta-i dilema mea. Criza mea. Fixatia mea.
Si desi de multe ori as crede ca-i oribila, uitandu-ma in jur incep sa ma intristez si mai tare.

Nu stiu ce a fost de fapt. Au vrut sa fim perfecte. Au ascultat prea mult de parinti.
Si-au dorit o viata stabila si le-a fost frica de necunoscut.

Un lucru este clar. Cunosc prea multe femei ce merg spre 30 de ani si care deja se simt batrane.

Epuizate. Triste. Blocate in rutina.
Fara scapare.
Fara dorinta de a schimba vreo ceva.
Absente desi in viata.

Asteptand ceva. Nici macar ele nu stiu ce.
Eu am fost mereu ciudata.
De fapt cred ca am si avut porecla asta.
Nu mi-am dorit sa fiu speciala, nici macar sa ies in evidenta dar ieseam fara sa vreau.
Cand s-a ivit momentul am facut toate prostiile pe metrul patrat ce se puteau face.
Chiar ma mir ca am ajuns pana aici?! ( Chiar am zis asta?)

Ideea era simpla.
Am fost o fetita dubioasa si cam nefericita.
Si priveam mereu adultii din jurul meu.
Erau nervosi,suparati,agresivi si frustrati.
Mi-era frica sa nu ajung ca ei cum deja le absorbeam nefericirea si voiam sa fug. Cat mai departe.

Pentru mine lumea era o mare plina de posibilitati. Care mai de care mai fericite si extraordinare.
Si ghiciti ce? Asa si a fost.
Lumea era a mea oricand eram gata sa o primesc.
Si mie-mi placea. Si ma distram.
Si am continuat.

Ma indrept spre 30 de ani si sunt la fel.
De fapt sunt mai rea.
Tot ma imbrac fix cum am eu chef si mereu zic ceea ce gandesc.
Tot imi iau joburi ce-mi convin si plec cand ma enervez.
Tot scot bani din pasiunile mele.
Tot fac sex zilnic. Uneori chiar exagerez aici.
Tot am tendinta sa beau uneori tot direct din sticla de data asta cu iubitul meu.
Pentru mine viata a ramas la fel. Distractiva si usoara.
Nu ca nu ar fi mizerabila, de rahat si cu oameni si mai de rahat in ea.
Dar raul trece. Si trebuie sa fii dura si sa continui. Sa nu renunti. Sa nu uiti cine esti.

Viata trebuie traita frumos. Momentele alea traite trebuie sa fie 80% bune.
Restul nu conteaza. Da-le dracu de fite si de job de rahat ce-ti mananca 12 ore pe zi.
Tu esti aia ce plangi noaptea in perna nu eu.
Tu-ti faci viata.
Fa-o frumoasa.
Renunta. Scapa de gura lumii si de 'ceea ce trebuie sa faci'.
Fa ce te face pe tine fericita.
30 de ani? E putin!!!!!!!!!!!!!! Inca ai timp sa calatoresti in intreaga lumea. Si sa-ti realizezi toate visele ce le-ai avut vreodata! Nu renunta!

NU. Nu-ti multumesc daca ma intalnesti pe strada.
Nu am nevoie de complimentele tale.
Stiu ca viata mea este faina. Dar vreau sa fie si a ta.

Zi-mi ceva extraordinar si bun din viata ta.
Nu-mi zi' Ce as vrea si eu sa.. ' Ce fain de tine... ' Ce ma bucur pentru tine ca eu... ' La mine lucrurile nu's chiar asa... NU. Spune-mi ceva distractiv. Ceva frumos. Ceva vesel.

Fii tu o schimbare.
Socheaza oameni.
Inspira pe altii.

Traieste si indrazneste sa simti ca o faci!