Nu ca uneori n-as devia fiind si treaza.
Imi place sa ma joc. Uneori cu oamenii, alte ori cu mine, de prea multe ori cu propria mea minte.
Cand eram mica intindeam mana spre cer.
Voiam ca tot ceea ce apuc si simt sa fie al meu.
Cand asta era imposibil, imi placea sa cred ca orice, din univers poate fi schimbat dupa bunul meu plac.
Ca eu as controla totul incepand cu mine si continuam cu orice ma inconjoara.
Atunci cand am crescut Alti oamenii, mi-au zis ca nimic nu este realizabil.
Ca visez prea mult. Si ca viata este de cacat. M-am razvratit si am refuzat sa ii cred si astfel am ajuns nebuna.
Imi place sa fiu Nebuna.
As zice ca-i starea mea Zen/ De Libertate. Cea in care ma Ador.
Si ca-mi urasc slabiciunea.. dar slabiciunea mea, nu-i cea tipica. Sunt slaba cand sunt banala, cand ma conformez regulilor, cand eficienta dar moarta pe dinauntru.
ZEN-ul meu este Nebunia curata. Cand fac orice, rup orice, sunt orice am eu chef.
Imi urasc mintea, imi iubesc impulsurile.
Stiu ce vreau, stiu ce simt, esti al meu, lumea este ori a mea ori merita distrusa.
Un nebun vizionar, ce a trait in alta lume, in aia despre care noi doar visam, ce a avut iahturi si afaceri, ma numea ''pantera alba'' . ''pentru ca esti frumoasa, salbatica si rara''
Tot ala m-a iubit ca nebunul si mi-a promis ca o sa moara blestemandu-ma pentru ca nu si-a dorit sa simta ''ceva'' pentru nimeni.
Astazi sunt intr-un loc in care luxul si orice lucru interzis este accesibil.
Este unul dintre locurile despre care citim, vedem poze dar stim ca nu vom ajunge niciodata acolo.
N-as putea zice exact DE CE-s aici sau cum am ajuns aici.
Totul a fost spontan ca orice lucru din viata mea tampita.
Merg pe un drum dar drumul de multe ori n-are noima.
M-am apucat iar sa beau pentru ca mi-e frica de faptul ca tot ceea ce vad/ traiesc si simt este un vis.
Atunci cand dorm visul pare mai anost decat realitatea.
Cand ma trezesc parca sunt iar in vis dar stiu ca totul este REAL.
Insa asta ma face sa ma intreb, CAT din ceea ce simtim este real? Ce defineste realul?
Sunt o Marioneta a idealurilor, fanteziilor, si imaginatiei oamenilor.
''De ce esti avansata? Cum de te-au ales? De ce oamenii au atata incredere in tine?
N-as putea zice. De multe ori este un ROL. Stiu ce trebuie sa fiu si sa inspir si devin Asta.
Dar DEEP DOWN sunt perfectionista, narcisista si ma urasc.
Nu stiu ce-i bipolaritatea. Poate o am.
Psihologii mi-au zis ca sufar de complexul de ZEU.
Pentru mine Dumnezeul nu exista, deci devin eu Asta.
Ma joc cu viata mea, ma joc cu viata altora. Totul este un joc.
Imi plac palmierii, imi place plaja, imi plac temperaturile ce ameninta sa urce la 40 de grade.
Imi place ca-s fortata sa vorbesc in 2 limbi straine ce nu le-am stiut niciodata bine.
Nu-mi vine sa cred cat o sa stau aici.
Oamenii imi dau cadouri, sunt calzi si prietenosi.
Nu mi-e dor de Romania.
Nu-mi inteleg complexitatea. Cum pot sa plec si.. sa simt ca este OK. Normal.
Imi place sa fiu departe, pierduta, imi da o stare de liniste.
Prefer in general sa nu fiu eu.
Mi-am vandut sufletul pentru putere.
Nu mai am unul demult. Si-mi place.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu