miercuri, 29 aprilie 2015

Vreau sa fiu dorita

-Ce alegi iubire sau dorinta?
-Dorinta.
-De ce?
-Prefer sa ma urasca si sa ma doreasca decat sa ma iubeasca si sa nu mai existe acea flacara.
Eu traiesc pentru acea flacara.
Ea este ceea ce ma tine de fapt langa un barbat.

N-am nevoie de atasamentul unui barbat dar daca-mi este alaturi vreau sa ii simt dorinta.
Sa ma atraga ca un magnet. Sa ma devoreze. Sa ma simt consumata.

-Atasament.Respect.Obisnuinta.
-Pasiune.Dorinta.Sexualitate.Obsesie.

Cuvintele-mi sunt clare si stiu prea bine ce semnifica si de care viata de fapt mi-e frica.
Mi-e frica sa fiu langa barbatul ce nu m-ar dori, asta m-ar distruge.
Asta desigur daca as ramane langa el mai mult de 5 minute dupa ce as simti asta.

Nu gasesc nimic fascinant in a fi iubita asa cum iubesti o ruda.
N-am nevoie de asa ceva.
Eu-l vreau consumat de dorinta.
Sa ii vad acea sclipire in ochi.
Sa stiu ca viseaza la corpul meu si ca doar eu ii pot oferi scaparea.
Sa fiu unica femeie din mintea lui si cea mai buna.

luni, 27 aprilie 2015

One night stand. Da sau nu?

DA.
De ce? O sa fiti gen. Unde-i iubirea? Dar daca este un nebun?
Dar nici nu-l cunosti!

Pai...Nu faci asta cu oricine. Este simplu.
O faci cu cineva ce-ti inspira ceva. Ce te atrage ca un magnet.
Care te face sa te gandesti ''Daca nu fac asta o sa regret toata viata!''
Atunci ..crede-ma intrebarile inutile dispar ca prin magie.

Mergi pe instinct.
Mergi pe dorinta.
O faci pentru tine, ca esti egoista si pentru placerea ta.

Si da. Se simte tare bine sa fii egoista.

duminică, 26 aprilie 2015

O femeie cerebrala indragostita

Persoanele cerebrale nu iubesc.
Punct.

Imi placea sa disec sentimentele de parca erau nuante de culori.
Le disecam la micul dejun, la pranz si la cina.

Uneori eram insotita.
Nici tu nu crezi in iubire, nu?
Exact. Sex, putere, placere,jocuri. Care pe care? Cine va invinge?

Ciocolata. Are endorfine. Sexul de calitate..te face sa te simti ca un semizeu.
Narcisism. Privitul in oglinda este placut atunci cand iti place ceea ce vezi.
Ne vedem azi la 9. Nu-mi pasa ca ma iubesti.
Sigur nu vrei sa avem o relatie?
Nu ma fa sa rad, da?
Te doresc..atat de mult.
Stiu. S-ar putea altfel?

Nu ma pierdusem. Eram chiar acolo. In lumea noastra. Si o traiam bine.
Imi conduceam propria viata cu egoismul unui robot bine construit.
Fara sentimente inutile, doar placeri si senzatii. Fara drame inutile,da?

Pana cand totul s-a schimbat..si nici macar nu mi-am dat seama.

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Gentleman-ul aceasta specie rara

Foarte multi baieti, prea putini barbati.
Obisnuiam sa zic asta des riscand sa-mi primesc priviri amenintatoare.
Nu ma interesa, imi exprimam pana la urma astfel o dorinta.

Voiam sa cunosc un gentleman.
Mi-l doream de cand ma stiam.
Stiam ca era singurul barbat ce mi-ar fi primit respectul meu nefortat.
Cel ce m-ar fi fascinat dintr-o privire hotarata.
Probabil singurul barbat ce merita sa primeasca termenul de barbat adevarat.

Desigur, nu era ca si cum puteam sa-l gasesc usor?
Totusi, privind in jur ce vedem?
Golanasi,macho,frustrati,baietasi, persoane care au facut si greseala multor femei si au preluat comportamente ce se vor a fi la moda/exemple puternice, fara a le gandi inainte.

vineri, 24 aprilie 2015

O femeie exceptionala

Stii..este ciudat..dar eu mereu am fost fascinata de femei.
Zic asta direct. De parca ar fi cel mai normal lucru din lume.

Rad.
Nu vreau sa ma explic. Nu vreau sa fiu inteleasa.
Mintea ma poarta prin locatii ascunse din memorie.

Dresurile ei. Picioarele ei perfecte.
Parfumul ei usor dulceag.
Privirea ei increzatoare si sexy.
Atingerea mainii ei delicate pe obrazul meu.
Acea rochie de culoarea vinului ce-i complimenta asa frumos pielea.
Si eu. Privind.
Dar oare am privit mereu?

Ma ascund des. Port haine masculine si nimic pe dedesubt.
Mi-ascund feminitatea pentru ca vreau sa ti-o simt pe a ta. Joc un rol.
Stiu ca whiskey-ul este o bautura tipic masculina.
Nu. Nu vreau vin. Nu atunci cand sunt cu tine.

marți, 21 aprilie 2015

Femeilor le este frica sa experimenteze

2AM. Machiaj,tocuri si fugi.
''Unde pleci?''
-Ies.
''De ce?'
-Cum adica, de ce? Distractie.

Cu o privire usor enervata dispar.
Studentie. Dar asta sa-mi fi fost scuza?
Nu chiar. Oricum as fi iesit. Oricand.

Se petreceau lucruri.
Incepusem sa ma cunosc bine de tot si atunci cand ma priveam in oglinda imi placea ceea ce vad.
Investisem bani seriosi in lucruri aparent inutile. Dresuri, pantofi, truse de machiaj, parfumuri.
Mi le cumparasem si le vedeam ca arme letale.

Stiam ca sunt esentiale si urma sa aflu si multe alte lucruri..mult mai interesante.

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Aceeasi Ea.

"Viata ta este interesanta.Extraordinara chiar.''
Si zambesc.
De ce oamenii se multumesc cu putin?
De ce le este frica?

Mie imi este frica sa-mi privesc mainile.
Mainile mele picteaza si au creat lucruri minunate.
Tot ele au si distrus.Au atins.
Au simtit si dupa au aruncat.
Tot ele n-au avut mila.
Si-au asumat lucruri.
Le-au posedat.

-Eu stiu ce esti. Eu stiu ce simti atunci cand te ascunzi noaptea si crezi ca nimeni nu te vede. De mine nu te poti ascunde. I-o zic fara mila.Crunt.Rece.Vreau sa stie si sa simta.

miercuri, 15 aprilie 2015

De ce nu trebuie sa dovedesti nimic nimanui

Eu mi-s rea.
Colerico-nebuna-psihopata.
Sau eram.
Tin minte cum mi se urca adrenalina si nervii pana la creier si vedeam rosu in fata ochilor.
Ma tin minte violenta si rea.
Pornita.

Voiam sa dovedesc lucruri. Sa am argumente. Sa ma impun.
Orice ''lupta''trebuia castigata de parca ma jucam pe viata si pe moarte acolo.
La final insa ma gaseam epuizata. Dementa si mai ales cu sentimentul ca n-am castigat nimic de fapt.

Furia dezvaluie de cele mai multe ori neimplinire/frica de a nu fi ascultata/frica de a fi slaba.

Nu stiu daca mi-era frica sa nu fiu slaba, cred ca la mine era doar o idee impusa de genul ''trebuie sa castigi/sa reactionezi oricand/castiga sau mori'' si..ma obosea oribil.

marți, 14 aprilie 2015

Barbatul protejeaza

Ma miscam nesigur in acea biblioteca imensa.
Aici trebuie sa stai tu. Aici trebuie sa traiesti. Cred ca asa ar fi cel mai bine pentru tine.
Cred ca eram furioasa. Si in negare.
Oscilam intre dorinta de-al pocni cu toata puterea si cea de a sta cuminte si a privi sa vad ce va face in continuare.

Nu-l suportam. N-aveam nevoie de un alt tata.
Nu ma interesa ce era bine pentru mine si ce ar fi trebuit sa fac corect.
Mi-as fi ars trecutul, prezentul si viitorul intr-o clipa de nervi. Si pe el la fel.

-Trebuie sa inveti sa te calmezi.
-Ah, da? Si daca n-am chef?

luni, 13 aprilie 2015

Barbatii prefera papusile

Il priveam direct in ochi. Cu tupeu.
Era barbatul acela.
Acela ce hotaraste destine.
Ce a avut femei ireal de perfecte.
Ce nu s-ar uita la cineva normal si care traieste in lumea in care totul este posibil sau poate fi cumparat macar.

Ma amuza. Ma gandeam ce fragilitate poate zace in asemenea om.

Cum este sa alegi o femeie dupa cum arata. Barbie sau ireal de eleganta si perfecta. Cum femeile alea sunt seci. Cum operatiile estetice le-a facut pe toate sa arate la fel..
.. si apoi la mine cum eu n-am sani :)) Si radeam.

Cum indrazneam sa n-am sani intr-o lume ce-i cere imensi? Cum indraznesc sa ii am mici si sa ma cred perfecta? Sa fiu scunda. Sa nu arat tipic.

miercuri, 8 aprilie 2015

Ce varsta trebuie sa aiba partenerul?

Vorbeam cu el des.
Avea o inteligenta iesita din comun.
Cred ca aveam asta in comun.
Conexiunea mentala deci exista si era puternica. As zice chiar ca era amenintatoare.
Atragea ca un magnet si ducea spre drumuri periculoase.

Exista insa o problema.
Eu eram o copila si el era opusul. El era un barbat in adevaratul sens al cuvantului.
Stiu sa ma analizez si stiu ceea ce-mi doresc. Si nici nu cedez usor.
Conexiunile mentale sunt da..puternice si da tot ele atrag.Mentin interesul.Pot fi fascinante.
Dar omul... omul este o fiinta complexa.

O femeie mereu isi va dori totul. Poate nu ti-o va zice in fata. Poate si-o va nega. Poate se va ascunde de tine dar tu tot vei trai in frica.

marți, 7 aprilie 2015

Cand n-ai limite

Deodata tremuram.
Dar nu era un tremurat de emotie sau de asteptare.
Era adrenalina pura amestecata cu nebunie si constiinta ce-mi spunea incontinuu ca iar am pierdut controlul si iar fac ceea ce-mi doresc. Iar nu mai sunt aici.

Am un nod in stomac si nu mai stiu ce sunt.
Ma privesc in oglinda si-mi zambesc din interior.
O voce-mi sopteste de undeva din mine Ti-a placut.Iti place de tine.
Si eu stau si ma gandesc rational si nu-mi explic.
Sunt o femeie. Sunt un om. Sunt doar eu. Nu. Lucrurile astea nu mi se intampla.
Nu pot sa fiu aceasta femeie. Aceasta femme fatale ce are tot.

Nu. El nu ma iubeste pasional si nu este tot ceea ce mi-am dorit vreodata de la un barbat.
Nu. Noi nu putem avea tot si sa ne vrem atat de mult. Suntem niste animale. Ca in prima zi. Este prea mult. Prea intens. Ceea ce mi-am dorit de cand ma stiu. Este uneori prea mult.

Eu nu pot fi acea femme fatale. Acea ce reuseste mereu orice si fascineaza oameni.
Acea ce distruge cu o privire si niste vorbe bine plasate.
Ce sperie oamenii prin felul ei de a fi si de a-si trai viata,
Care isi viseaza intreaga viata, nu se chinuie in ea si se joaca si o simte intens. Ce traieste cel mai fascinant roman pe care l-a citit vreodata. Ce a intrat acolo in randul oamenilor alora. De care lumea vorbeste si nu ii intelege.

Viata mea este ciudata.
Eu sunt ciudata.
Sunt cel mai ciudat om pe care-l cunosc.
Nu vreau sa ma explic de ce.
Nici sa respir nu vreau de multe ori ci doar sa simt.
Viata asta nu exista. Oare traiesc un rol? Cand totul a ajuns asa?
Cand eu am ajuns sa fiu ceea ce sunt.

Mi-amintesc de mine in ceata. Demult. Copila.
Eram pe jos si pictam. Singura. Holul era lung si eram doar eu cu mine. In deplina armonie. Si-a trecut un el si se uita direct.
Privea maniera in care in concentrarea mea de a picta se vedeau urme a ceea ce sunt pe interior.
Ma privea de un sfert de ora si nu a spus nimic.
Ma intorc si-l privesc la randul meu intrebator si vad ceva la care ma asteptam.
Privirea lui ascundea curiozitate si fascinatie. Si impulsivitate.
Se intreba lucruri. Voia certitudini.
Iar eu ma gandeam daca si le-a obtinut doar privindu-ma. La ce o sa se intample acum.
Se apropie ca sa ma priveasca mai bine.
'Tu ai pictat asta?'
-Da.
'Si pe tine. Cine te picteaza? Te-a pictat cineva vreodata..asa, cum esti?''
-Sper ca nu.
''De ce nu? Ti-e frica?''
-Ma tem ca sunt ceva prea greu de inteles.
''Si daca m-ai ajuta sa te inteleg?''
-Nu te-as ajuta. Ti-as da ca sfat sa fugi cat mai departe.
''Pentru ca o sa-mi faci rau?''
-Pentru ca o sa-mi ceri sa-ti fac rau.

sâmbătă, 4 aprilie 2015

Este un joc?!

-Nu trebuie sa fie un razboi.
-Nu este unul, este ceva mult mai mult de atat.

Si ma ascund de parca as avea unde.
Respira. Priveste inainte. Nici nu-l observa.
Iesi din casa si fugi. Vreau sa dispar. Vreau sa plec. Vreau sa sufere.
Deodata ma trezesc prinsa de mana.
-Ce faci? Fugi?
-Da.
-Stii bine ca n-ai cum.
-Nu? Priveste-ma!
 Privirea lui este furioasa. Nici nu stiu cum de m-a prins din urma asa rapid.
 Ce are acea privire de ma hipnotizeaza asa mult. Ce-l face atat de atragator..atat de..
 Ma sperie? Chiar n-as reusi sa-l parasesc? Chiar ar apela la orice, m-ar intoarce chiar si pe mine impotriva mea ca sa-i cedez?

joi, 2 aprilie 2015

Bisexualitatea la femei este distractiva

Crezi ca sunt sexy? Daca da, ce mi-ai face?

Ma amuzam.Eram increzatoare si nu-mi pasa de parerea celor din jur.
Pentru mine bisexualitatea era o certitudine.
O incredere in mine in plus.

Uneori era o forma de intimidare. Imi placea sa ma uit direct in ochii unei femei si sa ii zambesc. Imi placea sa o vad cum se pierde. Cum isi pune intrebari si de multe ori cum flirteaza cu mine inconstient.

Ma gandeam, ce tare. Alti barbati ar tremura si s-ar ascunde si n-ar avea tupeu sa abordeze o femeie asa sexy. Dar uite-o ea rade cu mine, s-a inrosit si putin in obraji si nici macar nu-si da seama de ce.
Dar eu stiu.